Nu există Mafie în România!


Onestitatea este la fel de eternă ca
şi informaţia.

R.
În anul 1945 David Abrahamsen, în Crime and the Human Mind, descrie o formulă a crimei, a relaţiilor dintre acest gest-limită şi factorii ajutători:

C = (T + S) : R

în care, C = Crima, T = Tendinţe, S = Situaţii şi R = Rezistenţă şi unde Situaţia este nedeterminată, iar Rezistenţa se opune mai mult sau mai puţin Tendinţelor. Putem aplica, chiar confortabil această formulă în domeniul puterilor paralele celei a statului, în care elementul ce se împotriveşte actului de corupţie a funcţionarului public este onestitatea – O – respectiv, Tendinţele cărora trebuie să le facă faţă. În societatea românească tendinţele tind să acapareze funcţionarul public prin mită (bacşiş, ciubuc, foloase necuvenite) subînţeleasă ca „gest natural”. În România Situaţiile abundă, iar Rezistenţa la aceste Tendinţe e în scădere alarmantă.
Dar, mita a existat dintotdeauna, imense fluxuri financiare fiind deturnate în folosul vîrfurilor sistemului. Cu toate acestea, afirm clar că în România doar în aparenţă aceste deturnări par mafii, în realitate, Mafie în sensul italian consacrat, nu există.
Rostul concret al unei reţele mafiote este producerea ilicită de bani în cantităţi imense, nu Puterea fiind ţinta lor, ci dublarea Statului, din punct de vedere fiscal, supunînd cetăţenii la o dublă taxare. Inclusiv, prin crimă.
La noi, partidele politice au componente interne oligarhice acţionînd „pe lîngă Statute” prin greblare de bani pentru partid – vezi complexul Ridzi-Udrea. Mai înainte, cunoscute cazuri Triunghiul Matser-Talpeş-Tender, „Ţigareta n” etc., toate cu o consistentă contribuţie pe verticala ierarhică.
Nu segmente mafiote copiate cuminte după modelul italian verificat şi eficient, cum sunt Cosa Nostra, Mafia di Basilicata, Stidda, ’Ndrangheta, Sacra Corona, Camorra, sînt edificate la noi. Aici, pe sacrul pămînt românesc, Statul actual este profund corupt. Forma reală de putere, dincolo de avantajele democraţiei, e coruptocraţia în care idealul de viaţă a devenit a fi escroc de mare clasă, sprijinit de justiţie şi poliţie, deturnător de fonduri, expert în evaziuni de orice tip. Boala de sistem e absenţa Onestităţii colective. Nu se doreşte ca Statul să devină peste noapte etic, moral şi intransigent pentru că s-ar întrerupe uriaşul flux subteran de bani.
Deci, avem nu Mafioţi respectabili, ci doar hoţi ordinari, la scara întregii ţări.

Anunțuri

Despre răsfătzika

Sunt un om obişnuit. Obişnuit să cârcotească.:)
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s